luni, 19 ianuarie 2009

Dureri in minte: cea mai deprimanta zi din istorie

Am adormit 2 ore pe la 18.00, m-am trezit si in mail am gasit motivul pentru care azi nu mi-au iesit planurile asa cum speram si am picat doborat de inamicul somn, asa devreme. Azi a fost CEA MAI DEPRIMANTA ZI DIN ISTORIE. Psihologul Cliff Arnall, despre care am auzit in articolul "gluma" de pe 9 AM a facut cercetari intense, pentru ca sa descopere ceea ce, intelepciunea noastra populara stia demult: LUNEA NICI IARBA NU CRESTE. Asta ne trebuia noua domnule Arnall, adica deja avem 365 de sarbatori intr-un an, pentru ca avem o abilitate uluitoare de a uni spatiile dintre sarbatori cu alte zile de mini-sarbatoare, pe sistemul "ma pregatesc de pasti, din martie, ca sa fie bine". Acum, dumneata vii si spui ca ai reusit sa gasesti o formula pentru a afla cea mai trista zi din viata oamenilor? Esti sanatos dom-le? Alta sarbatoare? Dar cel mai nasol an nu l-ai calculat sefu'? Eventual sa stim de el si sa il petrecem cu ****, respectiv ***** in sus, in casa, sub patura, in fata televizorului sau a calculatorului. 9 AM are echipa de traducatori "profesionisti", care au fost selectati de la sculul ov inglish al domnului Iliescu. Iata un articol din presa de afara. Nu zice nimic de ziua de 19 ianuarie, spune doar ca lunea e trista, iar 24 ianuarie, va fi cea mai nasoala zi, dar si pentru aia trebuie sa indeplinesti niste conditii, povestite acolo de muiuc asta de Arnall. E incredibil cat de natural au fost tastate randurile astea la inceputul articolului: Daca te-ai trezit cu fata la cearceaf si te simti picat in butoiul cu melancolie, sa stii ca nu esti singurul care are astazi aceste stari. Potrivit expertilor, ziua de luni, 19 ianuarie 2009 este decretata una dintre cele mai depresive zile din istorie.
Daca nu mai ai chef de munca, daca esti un redus obosit, daca in loc sa mergi spre mijloacele de transport aglomerate, vrei sa te arunci inapoi in pat, stai linistit, majoritatea isi doresc si o sa faca asta. Maine vei fi concediat, dar asta conteaza prea putin, ceea ce conteaza cu adevarat este ca trebuie facuta o revolutie, un jihad ceva. Prea multa lume nu isi doreste din suflet sa plece la munca dimineata si statistic vorbind, dupa cercetarile domnului doctor Arnall lunea e zi blestemata, dar nu numai lunea, toata luna, tot anul, toata viata, trebuie sa o traim pe plaja in Hawaii, TOTI. Poate apar altii aici, in Romanica sa munceasca. Chinezii. Aia nu au aparut deja? A inceput migratia spre Hawaii?

miercuri, 14 ianuarie 2009

Prospectare / datorie / resemnare

Femei / barbati, barbati / femei, fete / baieti, baieti / fete, femei / baieti, baieti / femei, barbati / fete, fete / barbati..e un intreg amalgam de posibilitati, cartile sunt zbatute in toate felurile si in toate directiile. Trecand peste celalalte aspecte ale vietii, ACESTA, cel sentimental, cel al vietii amoroase, al vietii sexuale (e un intreg pachet de "servicii")ramane cel mai complicat.

Oricate calcule ai face, oricat de sigur ai fi ca ai tinut cont de toate datele problemele, sansele sa iti dea cu virgula sunt mereu mari. Poate de aia e frumos, poate de aia e interesant, poate suferinta aia cand iti vine sa te dai cu capul de pereti(si uneori chiar faci asta) din cauza lui/ei are si ea rostul ei si pana la urma trebuie sa mergem pe principiul "ce nu te omoara te intareste". Nimic nu se compara cu senzatia care o ai cand...mi-e greu sa folosesc urmatorul cuvant, pentru ca este batjocorit in fiecare secunda..totusi, de dragul cursivitatii, cu senzatia pe care o ai cand iubesti. Da, si un milion de dolari in cont creeaza senzatii(desi acum cu criza, nu e prea sigura treaba), si faptul ca mananci o friptura delicioasa, cand esti mort de foame creeaza senzatii puternice, dar, asta cu iubitul parca e altceva. E sport extrem, e o forma de masochism pana la urma, pentru ca privesti in jur, ai exemple si din experienta proprie, stii ca sansele sa suferi sunt mari si totusi arunci sentimentele la bursa, investesti, investesti iar si iar, bazandu-te pe speranta aceea minuscula ca "this is the one". Din tot jocul acesta, pentru ca este un joc, daca judeci la rece, un joc cu reguli relative, meciul se desfasoara pe teren minat si in orice moment oaza se poate transforma in nisip fierbinte si sufocant, din tot jocul acesta, cea mai aiurea postura mi se pare aceea in care stai intr-o relatie, dintr-un soi de "datorie" fata de cei din jur, fata de societate, fata de bunele moravuri(bullshit-uri facute cu scopul de a indoctrina si controla plebea - la capitolul asta, religia e campioana, dar asta e alta discutie), un soi de resemnare (gata frate, nu mai caut, asta trebuie sa fie, il fac eu sa fie, si daca nu e, ma multumesc cu mai putin, ma multumesc cu fata lui/ei care devine obositoare zi dupa zi), o dovada de slabiciune si neputinta.

Ea si el. Ce fac astia? Se cauta. Cum? Prin "prospectarea pietei", privesti in jurul tau, cauti, incerci, ratezi, cazi, lupti, razi, plangi, soptesti tandru, injuri, plutesti, iti bagi picioarele pana cand dai de ceea ce cauti. Bun. Stop ai ajuns aici. Se intrevede ceva sigur. Nu stii daca ai gasit ceea ce cauti, desi toata fiinta urla "el/ea e!". Porneste povestea, cu menajamente la inceput, inca nu cunosti persoana, apoi te deschizi din ce in ce mai mult pentru a ajunge la apogeu: sa va simtiti bine unul in preajma altuia, dar in acelasi timp fiecare sa se simta bine in pielea lui. Ai realizat asta? ai reusit sa gasesti solutia pentru a da refresh zi de zi relatiei, fara un efort care sa necesite mutarea muntilor din loc, atunci inseamna ca "You graduated!", felicitari! Au aparut derapaje pe parcurs, bine in pielea ta, nu era sinonim cu bine in pielea ei/lui, iesi, iesi si inchide si usa dupa tine. O iei de la 0, ma rog posibil si probabil iti va trebui o perioada ca iti revii, sa pui iar picioarele pe pamant, dar apoi te apuci de treaba. Pana la urma, ce cauti tu: o persoana in care sa ai incredere, care sa fie alaturi de tine neconditionat, eventual sa fie acolo de aici pana la capat, pai...pentru asta nu vrei calitate?? Pai pentru calitate, trebuie standarde. Pai ce naiba, te multumesti cu o jumatate second hand? Pai tu esti second hand? Ma opresc aici, pentru ca...sincer nu credeam ca o sa scriu vreodata aici despre asta, dar uite ca in lipsa de altceva, mai vorbesti si de iubire.

miercuri, 7 ianuarie 2009

Alearga incet!

Pe principiul "Ne-am adunat aici ca sa nu fim imprastiati", doresc tuturor un an nou plin de noutati pozitive si toate cele bune pentru fiecare in parte, ca dorintele sunt multe si trecerea calendaristica in noul an reprezinta mereu, un Mos Craciun Reloaded, in care lumea isi doreste aia si aia, pentru urmatoarele 365 de zile din viata. E nou, dar sper sa ne acomodam repede cu el, si sa fie ca o haina proaspat achizitionata, care provoaca un pic de discomfort doar in primele zile(mancarea, beutura, dulciurile, durerile de cap si obisnuinta cu trezitul tarziu), apoi ne prinde de minune. Am auzit zilele acestea o melodie, care mi-a dat si ideea pentru titlul postului. E stereotip, dar merita spus inca odata ca sa bage lumea la cap bine. Grabeste-te, fii activ, nu ramane in urma, dar in acelasi timp, ai grija la detalii, de cele mai multe ori acestea fac diferenta. In jurul nostru e multe vorba cantecului, si trebuie sa ne straduim sa avem o privire de ansamblu, pentru a nu ne trezi obositi de alergatura, fara nimic in desaga. Enjoy the song si enjoy 2009, poate daca ne grabim incet, trece si telenovela asta cu, si despre criza.



Si bineinteles varianta live. Respect AYO: