Sunt absolvent. Şi?

Vorbesc acum pentru absolvenţii de facultate: probabil aţi trăit cu toţii într-o mai mică sau mai mare măsură următorul sentiment: am terminat facultatea, yu huhu şi ha ha ha, am dat şi licenţa, chiar am luat-o, apoi am băut în cantităţi industriale (nu uitaţi:alcoolul dăunează grav plictiselii¬) şi în cele din urmă m-am trezit într-o dimineaţă mahmur, singur şi şomer. Dacă pînă ieri răspundeam sigur pe mine *Student*, la intrebarea *Ce ocupaţie ai?* acum treburile s-au schimbat. Să răspund *Absolvent de…* este un pic absurd deoarece este ca şi cum aş spune *Pensionat pe caz de…*. Clar, sunt şomer. OK. Datele problemei au fost stabilite. Ce fac mai departe ca sa scap de postura aceasta nasoală de *Somer*. Păi, aş putea să mă gîndesc la un master şi să mă liniştesc cu ideea că mai diger alţi doi ani de şcoală, dar pe de altă parte master-ul ocupă doar sfîrşitul de săptămînă, în rest ce fac? Apoi mai vine problema banilor. Unii părinţi încep să strîngă din dinţi cînd este vorba să mai dea bani. Soluţie: un job. Hmmm. Cam greu. Adică plec de la premisa ca am terminat o facultate şi aş dori ceva pe profil, nu să vînd hamburgeri în manieră jurnalistică: *Bună ziua! Doriţi sos cu aromă de ştiri sau de reportaj?* Ce oferă Iaşul? Păi piaţa media de aici este saturată, salariile sunt mici. Oricine încercă să contrazică asta poate să se aşeze frumos la capitolul *Excepţii*, dar eu nu pe excepţii ma bazez. Din nou, soluţia: alt oraş, mai precis Bucureşti. Argumente pro: este o piaţă mare, cea mai mare din România, ofertele de muncă sunt pe toate domeniile şi numeroase, posibilitatea de avansare pe post este mult mai generoasă ca la Iaşi, firmele multinaţionale au cea mai mare activitate aici, salariile sunt semnificativ mai mari decît la Iaşi şi preţul chiriei mai ridicat, nu contează în raport cu salariul. Un ultim argument pro din această scurtă înşiruire ar fi faptul că moldovenii chiar fac treabă pe piaţa bucureşteană, foarte mulţi dintre ei fiind în posturi de conducere. Argumente contra: Principalul argument contra ar fi concurenţa cu bucureştenii, adică pînă la urmă, noi moldovenii mergem acolo şi le luăm pîinea. În rest accentul, rătăcitul prin metrou şi prin staţiile RATB, teama de nereuşită, dorul de casă şi altele se tratează prin exerciţiu şi concentrare. Am scris aceste rînduri din postura de absolvent 2008, al universităţii *Cuza*, aterizat în Bucureşti acum 4 zile şi deja cu 2 job-uri. Succes şi continui pe ideea post-ului anterior: Geroge Carlin rocks!