Iubiţi şi cîinii vagabonzi, pentru că şi ei iubesc copii

Aseară discutam cu un prieten, care îmi spunea că a mîncat carne de cîine şi este foarte bună. Trecînd peste senzaţia de greaţă pe care am provocat-o unora mai sus, hai să facem şi viceversa acum. Ce gust are oare pentru Azor carnea de om? Mergem şi mai departe. Poate Azor este crescut la curte, îngrijit de stăpîni şi alintat cu Pedigree, deci nu ar prefera carnea de om, pentru că omul este cel care îi furnizează confortul. Lăsăm pe Azor şi trecem la comunitari, nu la poliţişti (cu respect), ci la cîinii vagabonzi, cărora li se va aplica probabil în curînd metoda cioroianistă de expulzare în deşert. Ei cum percep oare carnea de om? Dar carnea de copil? Sîmbătă seara în jurul orei 18.00, o fetiţă era sfîşiată de maidanezi la marginea Municipiului Constanţa, pe un teren viran. Aveţi aici o relatare niţel agramată (graba) şi horror, gen ştirile de la 5, de pe Pro TV cu topoare şi cuţite înfipte la nimereală în oameni.Cei de la Divertis ne fac să rîdem copios pe această temă, dar cred că zîmbetul ţi se transformă în grimasă cînd un maidanez îşi înfinge colţii în tine.

Noua modă a politicianului roman: accident de maşină

Traian Băsescu şi Mircea Geoană au avut accident de maşină duminică. Liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, negru de invidie a urcat aseară în jurul orei 23.00 în Jeep-ul personal şi a mers în intersecţia dintre strada Teiului şi şoseaua Colentina. Aici un autobuz al Regiei Autonome de Transport Bucureşti i-a făcut moftul “veşnicului agitat” din politica romanească, circulînd pe culoare galbenă a semaforului şi buşind Jeep-ul mai sus menţionat. Care va fi următorul politician roman accidentat uşor?

La cerşit de tehnologie

“Dă şi mie un ban nenea!”, “Dă măcar o bucată de corn şi o gură de suc!”, “Da-ti-mi ceva de mîncare sau haine vechi pe care nu le mai purtaţi, că îngheţ de frig în stradă!”. Acestea sunt replici arhicunoscute şi pariez că fiecare dintre noi s-a întîlnit măcar odată cu una dintre ele. Dar…de asta ce spuneţi: “Sunt de la o casă de copii şi strang componente vechi de calculator sau telefoane mobile defecte, zgîriate, vechi, care nu vă mai folosesc.” Copilul din faţa mea avea pînă în 17 ani, era mai tuciuriu, cam ca Bănel aşa şi părea foarte optimist. M-am bîlbîit puţin la început, apoi am spus răspicat un “Nu, nu am. Dar la ce-ţi trebuie?” Răspunsul a venit repede şi hotărît “Vreau şi eu un calculator. Apropo, o placă video sau un procesor nu aveţi de vînzare?”. Am închis uşa, dar copchilul respectiv nu mi-a ieşit din minte nici acum, la jumatate de oră după ce s-a petrecut întîmplarea. A înnebunit lupul! Curînd o să ne trezim la uşă cu replici de genul “Strîng roţi de Mercedes şi elice de avion vechi. Vreau sa am şi io o maşină şi un avion, că se poartă.” Omuleţul din întîmplarea mea umblă printr-un cămin studenţesc. Se vede că omul are o strategie de marketing, adică conform vorbei romîneşti “Nu e prost degeaba”. Studenţii au cel puţin un calculator în cameră şi de cele mai multe ori mouse-uri, tastaturi, hard-uri şi alte alea prin dulap.

Băsescu face accident uşor, Presa face accident grav

Presedintele Traian Băsescu a avut în cursul zilei de ieri un accident uşor de maşină. Cel care nominaliza “presa tonomat”, care se manifestă în mass-media romanească, apare iar în centrul atenţiei prin accidentul rutier de ieri. Accident uşor a avut si Mircea Geoană. Am auzit prima dată ştirea la un radio local. A fost deschidere de Jurnal, dar cu toate astea nu s-a exagerat mai deloc. Adică au fost prezentate faptele obiectiv, s-a insistat bineînteles mai mult pe accidentul lui Basescu, în detrimentul celui cu Geoană, dar este normal, Băsescu este o figură mult mai proieminentă decît Geoană. Astăzi au apărut ziarele. Spicuiesc cîteva titluri: “Băsescu, accident în faţa Primăriei” (Adevărul), “Băsescu a buşit o maşină a SPP-ului” (Cotidianul), “Presedintele-sofer a pocnit o Dacie” (Gandul), “Băsescu a făcut accident” (Jurnalul Naţional), “Băsescu şi Geoană au făcut accident” ( Evenimentul Zilei). Agenţia de presă online 9 AM, care oferă un serviciu foarte cunoscut de newsletter, cu mulţi abonaţi trage linie: “Băsescu, pericol public”. Cei de la 9 AM sunt foarte des criticaţi de cititori prin comentarii la articol, pentru modul în care pun titlurile, pentru continutul ştirii sau pentru lipsa de parţialitate. Articolul cu Traian Băsescu este de asemenea foarte criticat de cititori, cel mai mult din prisma titlului.
Faptul că Traian Băsescu a avut curajul să facă acea declaraţie prin care a pus presa romaneacă la zid, face ca acum orice manifestare publica a preşedintelui să fie ştire de primă pagină şi posibilitate de interpretare şi dezbatere. Cei de la Gandul îl bagă pe Băsescu la categoria “preşedinţi-soferi”, Cotidianul are milă de maşina SPP-ului, buşită de neatentul preşedinte, iar comparaţia dintre titlurile date de Jurnalul Naţional, respectiv Evenimentul zilei este amuzantă. Jurnalul Naţional anunţă în titlul că Băsescu a făcut accident, Evenimentul Zilei în schimb, mai bine “documentat”, îl adaogă şi pe Geoană în titlu şi iese “au făcut accident”. Titlul celor de la 9 AM, privit dintr-o anumită perspectivă chiar are o logică. Băsescu este pericol, dar nu pentru publicul larg, ci pentru mass-media romanească, care nu a mai avut de-a face cu un personaj similar lui. Faptul că Presa a aşteptat scuze de la Traian Băsescu, după declaraţia acestuia prin care incrimina jurnaliştii plătiţi să scrie împotriva lui şi a familiei sale, fară deontologie, denota naivitatea, lipsa de unitate şi de credibilitate a presei romaneşti. Băsescu stă bine în sondaje, omului de rînd îi vine uşor să se identifice cu el. Incidentul de ieri i-a sporit popularitatea, adică accientele rutiere uşoare sunt la ordinea zilei pentru cetăţean. Dacă şi preşedintele paţeşte aşa ceva, înseamnă că este un preşedinte bun, care întelege problemele poporului, nu un individ avar, ajuns sus pe soclu, nepăsător la ceea ce se întamplă poporului. Cum spuneam, accidentul lui Băsescu de ieri a fost benefic pentru imaginea preşedintelui şi a mai fost pusă o piesă la zidul de populism pe care-l creeaza acesta în jurul său, pentru Presă însă lucrurile stau invers. Prin faptul că au tratat subiectul ca pe o ştire bombă, cu impact major şi exagerări dă dreptate călăului ei. Cine este Presa? Presa este reprezentată de ansamblul jurnaliştilor romani. Rămîne întrebarea: Cine este tonomat: Presa sau Jurnalistul? Mai jos îl puteţi vedea pe marele gazetar Cornel Nistorescu, care îl critică pe Băsescu. Acum. Sondaj: este personajul din imaginile de mai jos pilit?

Interviu cu Brandul Copou

L-am prins pe Brand chiar înainte de a pleca la Bucureşti la sediul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, unde urmeaza sa îi fie decisă soarta în următoarele 12 zile. Era transpirat, grăbit şi abătut, dar am insistat şi am reuşit să stau puţin de vorbă cu el.






Reporter : Stimate Brand Copou cu ce treburi mergeţi în Capitală ?
Brand Copou : M-au sunat cei de la Tele M şi m-au anunţat că în timp ce eu îmi vedeam de liniştea, monumentele şi copacii mei din Copou, o firmă a depus nu stiu ce acte la Bucureşti, prin care eu intru în posesia lor. Eu sunt al Iaşului, nu pot aparţine nici unei firme. Prin urmare merg acum la Bucureşti să văd ce rezolv.

R : În ce relaţii sunteţi cu primarul Gheorghe Nichita ?
B.C : Cu domnul primar sunt în relaţii amiabile. Adică nu prea am ce comenta, acum că îmi construieşte şi toaletă de 100 de mii de euroi aproape de Teiul lui Eminescu şi de Obeliscul Leilor. Îmi este superior. Copoul face parte din Iaşi, nu este o provincie de sine stătătoare, deci mă supun palatului Roznovanul. Totuşi, dacă într-adevăr patronul firmei care vrea să ma revendice este finul primarului, atunci uităm şi de toaletă de lux şi de tot. Adică să aparţin unei nu stiu ce firme “Laser Co”. Care laser frate? Copoul înseamnă mediu universitar, parcuri, Bojdeuca lui Creangă. Nu văd urmă de laser pe aici.

R : Credeţi că veţi primi sprijin în demersul dumneavostră de la Bucureşti, din partea autorităţilor locale?
B.C : Dacă vorbim de autoritate locală, vorbim de Gheorghe Nichita. Am văzut declaraţia viceprimarului, care spune că Primăria va ataca intenţia firmei “Laser Co”, prin care vor să ma aibe în proprietate, dar nu îmi pun prea multă bază în asta. Speranţa mea este în faptul că avem an electoral şi descoperirea făcută de Tele M va trebui să fie prăfuită repede de actualul primar.

R : Vă este frică că există riscul să intraţi totuşi în proprietatea acestei firme?
B.C : Sincer, îmi este mai mult greaţă decît frică. Am ajuns de rîsul Tîrgului cu Iaşul nostru. Vedeţi jos în Fundaţie cum au pus reclamă la gumă de mestecat pe clădirea unde a locuit regina Maria a Romaniei, actuală BCU. Municipalitatea nu şi-a luat nici acum beculeţele ornamentale de la Revelion de pe Obeliscul Leilor. Acesta este de fapt Monumentul Legilor Constitutionale, cunosct si ca Obeliscul Leilor, realizat de Mihail Singurov, in 1834, dupa un proiect al lui Gheorghe Asachi. Monumentul este format dintr-o coloana de piatra, inalta de 15 metri, care se sprijina pe spatele a 4 lei, simbolizînd cele patru puteri europene ce au recunoscut independenta Ţărilor Romane. Acum pe cele Patru Puteri stau nişte ornamente banale. Dacă voi ajunge şi eu în proprietatea unei firme private, atunci de ce nu amanetăm Iaşul cu totul, ne luăm bani frumoşi şi ne mutăm în altă parte.

R : O ultimă întrebare domnule Brand Copou, aveţi un pronostic pentru alegerile care privesc titulatura de primar al Iaşului?
B.C : Nu ştiu cine va ieşi primar, dar ştiu că oricine va ieşi, riscul ca eu să trec in proprietate privată rămîne acelaşi. Avem ca favoriţi un fost rector, care vrea să tranforme Iaşul într-o universitate mai mare, un designer vestimentar, care va rezolva sigur problema lipsei de simt estetic al ieşeanului de rînd şi pe actualul primar Gheorghe Nichita, care este încrezător intr-un nou mandat, la fel cum este încrezător finul său în faptul că voi trece în proprietatea lui.

BCU orbeşte trecătorii cu reclame

După cel de-al Doilea Război Mondial, clădirea Fundaţiunii “Regele Ferdinand I” a fost dată spre folosinţă Bibliotecii Central Universitare. Clădirea a fost construită între anii 1930-1934 de inginerul Emil Prager, după planurile arhitectului Constantin Jotzu. În prezent, clădirea este în reconstrucţie şi este “învăluită” de o “pînză” imensă, care îi dă un aer sumbru şi ciudat. Probabil mai mulţi cetăţeni s-au plîns pe tema aceasta şi s-a găsit soluţia: plasarea unei reclame imense la “Orbit” peste “pînza” sumbră. Acum biblioteca este imaculat de albă şi probabil nici nu va mai fi reparată pentru că arată foarte bine aşa. Va fi păstrat tunelul din lemn, prin care circulă acum cetăţenii care coboară şi urcă Copoul şi eventual se va mai căuta o reclamă pentru cealaltă parte a clădirii dinspre strada Păcurari. Fiecare student, elev şi cititor care va veni la bibliotecă va primi cîte o pastilă “Orbit” cînd îşi va lăsa haina la garderobă şi se vor organiza concursuri semestrial pentru a fi desemnat cititorul cu cei mai albi dinţi, care va fi premiat cu dreptul de a juca într-o reclamă la “Orbit” şi abonament pe 5 ani la BCU, pentru albirea minţii.

Cronica de film: Valul Pictat – The Painted Veil

Este un film care are în prim plan povestea doctorului Walter Fane şi a frumoasei sale soţii Kitty. Edward Norton joacă rolul doctorului şi ne aduce aminte de prestaţiile sale din Fight Club sau American History X. Filmul se desfăşoară pe premisa că uneori cea mai mare distanţă este aceea dintre doi oameni. Naomi Watts joacă rolul lui Kitty şi se descurcă destul de bine. Povestea filmului este plasata în anii ’20. Kitty îl întalneşte pe tînărul inteligent şi timid, bacteorologul Walter Fane şi se casatoreşte foarte repede cu acesta, influenţată şi de familia din care provine. Intriga filmului este reprezentată de infidelitatea lui Kitty cu un diplomat amorez, Charlie Townsend. Edward foloseşte asta pentru a o obliga pe tînăra şi frumoasa sa soţie să îl însoţească în China, unde s-a descoperit o epidemie de holeră şi este nevoie de un specialist de felul doctorului Fane. Ajunşi în pustietatea asiatică, mariajul familiei Fane este mai mult decît greu de suportat de catre cei doi implicaţi. Indiferenţa, delăsarea si uneori ura sunt elementele care caracterizeaza relaţia celor doi. Relaţia va fi salvată. Cum? Veţi vedea dacă veţi urmari filmul. Dar, cînd cerul începuse să devină senin pentru familia Fane, Kitty ramîne însărcinată. Cine e tatăl copilului? Walter sau fostul amant Charles? Filmul nu are happy end, dar asta contează mai puţin, merită văzut şi reprezintă o provocare pentru cei care se cred specialişti în relaţii amoroase.

Cerşetorii alungaţi de la slujbe şi nunţi

În urma unui ordin special venit de la primarul Gheorghe Nichita, Poliţia Comunitară Iaşi a început de duminică o acţiune prin care se urmăreşte îndepărtarea cerşetorilor din perimetrul bisericilor de pe raza oraşului, pentru că aceştia, prin activitatea lor de cerşit şi comercializare a buchetelor de ghiocei deranjează bunul creştin, care vine la biserică să se roage.
Banii pe care îi oferim cerşetorilor la ieşirea din biserică pot foarte bine să meargă în “cutia milei”. Într-un final aceştia vor ajunge cu siguranţă tot la oamenii nevoiaşi, dar nu la cei care au tupeul să insulte instituţia Bisericii, cerînd credincioşilor “o mie de lei” la ieşirea de la slujbă. Un alt obiectiv vizat de Poliţia Comunitară este Starea Civilă, unde nuntaşii sunt asaltaţi de cerşetori, apoi este inestetic să vezi un copil cu hainele murdare şi rupte, printre atîtea persoane la patru ace, care strigă “Să se pupe mirii!”. Toată această acţiune are la origini plîngerile pe care le-a primit Primaria Iaşi de la credincioşi, respectiv nuntaşi. În prima zi “de asalt” s-au descoperit 80 de cerşetori în zona bisericilor şi a Starii Civile. Dintre aceştia 30 sunt copii. Purtătorul de cuvînt al Poliţiei Comunitare Iaşi, Nicoleta Dediu precizează că adulţii au fost dirijaţi spre casele lor, iar copii au fost predaţi părinţilor. În această săptămînă Iaşul va fi mai aerisit, cel puţin în zona bisericilor şi a Stării Civile. Adulţii prinşi la cerşit au fost atenţionaţi că la o a doua abatere vor fi amendaţi cu sume între 100 şi 500 de lei. Adulţii da, dar copii? Ei se vor reîntoarce în stradă. Corect? Sau vor fi amendaţi părinţii? Cu siguranţă au cu ce plăti amenda, din fondurile stranse de-a lungul timpului din alocaţia si cerşitul copiilor. Chestiunea este ca şi rezolvată, dar oare numai la biserici şi la Starea Civilă cerşetorii încurcă lumea. Copoul este plin, cel puţin în zona universităţii şi a căminelor, iar staţia de tramvai din Tudor la fel. Trebuie să se adune studenţii şi să facă plîngeri la Primărie pentru ca să dea ordin domnul primar sau studenţii nu sunt deranjaţi de cerşetori pe principiul că “ei sunt cu Oprea”. Tot ce se va face în oraş pană la alegerile pentru palatul Roznovanul va fi doar în beneficiul potenţialilor votanţi ai actualului primar. La biserică merge în general vîrsta a treia, iar la nunţi vine lume din toate segmentele sociale, mai puţin cerşetorii mai nou.
“Nenea fac 10 flotări, dă şi mie 10 mii”. Această replică este arhicunoscută în staţia de taxiuri din faţa universităţii “Cuza” şi la intrarea în cluburile “El Divino” şi “Canabis”, “Best Club” după noua denumire. “Mie sincer mi se par amuzanţi. Mergeam recent în Canabis cu un prieten şi unul dintre ei mi-a cerut o mie de lei, pe 10 flotări. I-am spus că nu am bani decît pe card, iar el mi-a răspuns foarte senin . A fost foarte amuzant, cum primeşte aşa? Dau cardul prin dinţii lui şi îşi opreşte 10 mii. Totuşi trecînd peste latura lor amuzantă sunt de multe ori stresanţi şi cred că ar trebui luate măsuri.” declară Constantin, student în anul III, la Facultatea de Litere. Cerşetorii de pe Copou sunt norocoşi, în sensul în care trăiesc într-un mediu natural destul de drăguţ, mai fac baie uneori în fîntîna arteziană de la “Balena”, iar studenţii din zona sunt în general fete şi acestea sunt mai miloase din fire. “Mie sincer îmi plac uneori. Adică cînd nu sunt mulţi chiar ai cu cine să vorbeşti şi chiar mă simt bine să le dau mărunţiş sau de mîncare. Problema este că în general nu beneficiază ei de pe urma banilor cerşiti. Eram odată la “Balena” şi după ce am dat 5 mii de lei unei fetiţe vai de dînsa, aceasta a mers la mama ei, care o aştepta în stradă. Aceasta a pocnit-o pe fetiţă şi a retrimis-o printre mese să aducă mai mult. Se vedea clar în ochii fetiţei că mai mult cerea banii de frica mamei cretine, decît de foame.” povesteşte Andreea, studentă în anul II, la “Cuza”. Mijloacele de transport sunt de asemenea locuri de cerşit. Ieri, în autobuzul 41, au urcat din staţia de pe bulevardul Independenţei 2 băieţi şi 3 fete sub 10 ani toţi, ţinte ale Poliţiei Comunitare în aceste zile, asta numai dacă mergeau la o biserică sau la Starea Civilă. Au fost foarte veseli în mijlocul de transport, dar nu au cerşit. Au măsurat cu privirea pe toti din autobuz şi s-au gîndit că nu merită “Lasă, nu au bani.”, a zis baieţelul, fetiţei care voia să pornească pe culoar, printre călători. Ulterior o altă fetiţă a scos un ruj, cules probabil de la un coş de gunoi şi s-a apucat să îşi rujeze prietena rîzînd “Trebuie să fii frumoasă şi sexy.” Din fericire pentru ei au coborît în staţia din Podu Roş, deci nu intrau sub incidenţa Poliţiei Comunitare, au mers în parc pe o bancă să se odihnească, apoi “mergem la ăştia de aici cu mîncare, nu mai e nimeni şi dacă nu facem bani, măcar să mîncăm.” exclama optimist una dintre fetiţe. La vederea unor astfel de scene te gîndeşti ca simplu cetăţean ce e de făcut. Plasarea acestor copii în familiile lor, de cele mai multe ori răvăşite de sărăcie, alcool şi certuri nu este o soluţie şi cu siguranţă se vor întoarce la cerşit, e drept, cel puţin pentru un timp, departe de biserici şi Starea Civilă.
Purtătorul de cuvînt al Primăriei Iaşi, Andrei Trofor, a declarat că acţiunile Poliţiei Comunitare împotriva cerşetorilor se desfăşoară pe întreaga rază a oraşului. Cele de la biserici şi Starea Civilă, au fost însă directive speciale ale primarului, sufocat de plîngerile facute de cetăţeni. Faptul că acţiunile se desfăşoară pe toată raza oraşului nu prea se vede. Probabil Poliţia Comunitară ar trebui să funcţioneze numai pe directive speciale ale primarului Gheorghe Nichita pentru o eficienţă vizibilă pentru populaţie.


-articolul a fost publicat si pe www.iasicastiga.ro

De ce iubim femeile…

Grea problemă a pus Cărtărescu în volumul lui “de buzunar”. Este stabilit: LE IUBIM. Rămîne un mister de ce şi în ce măsură ele ne iubesc pe noi.
Da, ţinem la voi / avem nevoie de voi, astăzi uitam de toate bancurile misogine, cînd ne vedem cu băieţii nu mai facem glume proaste pe seama voastră, vom sta la rînd la flori şi vom găti şi vom face tot ce ne cereţi. Nu ne vom plînge că nu avem şi noi o zi a noastră, maine poate vom exclama “Nici nu este nevoie, ziua noastră e în fiecare zi”, dar astăzi nu, azi vom fi mai dulci ca ciocolata şi mai ascultători ca un soldat. O primavăvară minunată tuturor femeilor şi La Multi Ani! O primăvară la fel de minunată şi bărbaţilor şi la mulţi ani şi lor pentru femeile din ei, cele din mintea şi uneori sufletul nostru, care reuşesc să dea sarea şi piperul existenţei noastre.