Se stie, asa ca o regula a istorie, ca, in momentul in care boborul are stomacul gol si buzunarele goale iese in strada. Indiferent ca vorbim despre Evul Mediu sau despre decembrie 2009, intr-o societate tehnologizata, regula ramane in linii mari valabila. Bun, acum sa stabilim ce motive ar avea poporul roman sa faca pasul din caminele caldute, in strada. Motivul este unul general: urmeaza Potopul. Cel politic, cel economic si cel social. Ce s-a intamplat din punct de vedere politic duminica, cand presedinte a ramas figura politica marcanta(din pacate) cu tupeu jegos si instincte de dictator? Pai s-a intamplat ca boborul si-a semnat propria sentinta la...nu, nu la moarte, asta ar fi simplu, la blocaje politice, revolte, tara fara Guvern in timp de criza, salarii si pensii neplatite, indatorare externa cat roata carului, proteste pe toate planurile. Ne asteapta o lovitura de stat, o revolutie, nu ma pot pronunta exact, ideea de baza e ca ne asteapta Iadul si tind sa ii cred acum premonitiile lui Badea, care in cinismul lui prezicea ca asta urmeaza in viitorul apropiat. Nu am vrut comunisti? In halul asta a reusit PD-L-ul sa spele creierele? Trecem peste asta, ceea ce m-a facut sa raman perplex, a fost faptul ca oameni, asa zisi inteligenti din jurul meu, oameni a caror parere e importanta pentru mine au votat si au strigat sus si tare: HAI BASESCU! Or sa vada pe propria piele ca sunt suporterii unei echipe diabolice si or' sa isi ia scaune in cap in tribuna, chiar daca echipa lor a castigat pe teren propriu, se va prabusi stadionul cu totul peste ei. Sacii cu voturi mestesugite au pus tara pe butuci. Initiativa de a contesta rezultatul alegerilor va ramane fara rezultat. Este logic sa fie asa, pentru ca, acum UE isi musca degetele ca ne-au acceptat si o frauda electorala este ultima stire pe care isi permit sa o primeasca de pe taramuri mioritice. Vorba unuia dintre candidati: Hai Romania!
joi, 10 decembrie 2009
sâmbătă, 12 septembrie 2009
Mix de mix
Am descoperit zilele astea, e genul ala de melodie pe care o asculti la nesfarsit si eu cum nu sunt egoist, impart drogul si cu altii.
vineri, 21 august 2009
Fotbal european
Am vazut in cursul zilei de astazi o imagine hidoasa pe cel mai cunoscut site de sport din Romania: gsp.ro. Un site care lasa de dorit, ca sa nu spun ca e oribil, din punct de vedere al continutului. Apare acolo Bratu cu o grimasa de "luptator", in postura de jucator care isi sustine echipa din tribune, pentru ca nu poate juca.
Mai tarziu, adica la sfarsitul meciului pe care Dinamo l-a jucat in Europa League, am inteles grimasa lui Bratu, afisata pe gsp.ro. Am inteles-o pentru ca am pus-o alaturi de gestul suporterilor, care au rupt ca salbaticii gardurile de protectie si meciul a fost oprit in minutul 89. Enjoy Romania:
marți, 7 iulie 2009
Campionii, orgasmul si banii
Echipa Happy Fish a filmat un spot in care, sub deviza "VREM ALTA ROMANIE! UNA IN CARE TELEVIZIUNILE CARE PROMOVEAZA PORNOGRAFIA, NU MAI PRIMESC PUBLICITATE!", Vlad Craioveanu si Cosmina Pasarin o fac pe campionii. Aspectul care mi-a placut este ca se face o campaniei contra pornografiei prin intermediul pornografiei. E doar o campanie, o alta campanie, de genul "Citeste o carte!", Pasarina stie sa simuleze cu veridicitate, "Vrem alta Romanie!" e deja stereotip si in rest, trebuie sa fie cel putin interesanta senzatia: sa iti intre un grup de persoane in camera, cand faci sex si sa cante imnul Champions League, merita incercat.
sâmbătă, 13 iunie 2009
Ole ole, revolutie cu scaune rupte
Tocmai s-a terminat finala cupei Romaniei. CFR Cluj a invins pe Poli Timisoara cu 3-0 si Romania apare iar pe youtube si va face record de vizualizari pentru inca o mostra de romanisme(l-am citat pe Puya?!). In minutul 87 suporterii timisoreni au rupt gardul de protectie, unul dintre ei a intrat pe teren si a participat la o faza in care Timisoara a inscris golul de onoare. Golul a fost anulat, dar faza ramane antologica: in primul rand pentru ca portarul clujenilor a fost miraculos in acest meci, iar la faza cu suporterul "jucator" s-a produs minunea si a fost invins si in al doilea rand antologic va ramane gestul suporterului infocat care participa la atacul echipei sale favorite cu stilul sau de joc huligano-imprastiat. Imaginile din tribune au aratat priceperea cu care suporterii din Banat stiu sa rupa scaune si sa arunce cu ele in jandarmi si de ce la noi fotbalul este mai spectaculos pe margine decat in teren. Respect pentru fotbalul romanesc, pentru Federatie, pentru conducatorii de cluburi si pentru jucatori pentru daruirea cu care se implica in dezvoltarea acestui sport, pe niste salarii de nimic. De nimic se traduce prin vacante in Palma de Mallorca si masini infuriate.
vineri, 12 iunie 2009
Moldovean prost si taran
Exista aceasta conceptie sau mai bine zis, vorba, pentru a defini oamenii redusi in pitoreasca Capitala. Ceea ce m-a determinat sa apas pe taste pe acest subiect este o discutie din cursul zilei de azi cu un absolvent de liceu de aici, care a umplut paharul, adica am mai auzit ca se foloseste "Bai moldovene, bai tarane du-te acasa" prin zona, dar discutia de azi argumentata m-a provocat din simplul motiv ca in mare parte, veacul mi l-am dus pana acum in inima Moldovei, Iasul fiind piesa rara, ca zona geografica si oras pentru mine. Omuletul de azi s-a amuzat teribil de limbajul moldovenesc, apoi a inceput sa imi dea exemple de sloganuri din trafic care ii implica pe moldoveni, indiferent daca acestia sunt sau nu implicati in altercatia stradala. Pentru ca pe proaspatul absolvent de liceu de astazi l-am lamurit, tin acum sa ma adresez semenilor lui care folosesc moldovenii in injuraturile lor si orneaza cu taran si prost insulta. Inculti de capitala, infatuati si mandri ca au facut primul caca aici va doresc sa va calce trenul pe trecerea de pietoni pentru a mai amortiza din invidia voastra, conform careia moldovenii, niste tarani, fara scoala, vin si va iau aici locul pe piata locurilor de munca si poate si gagica cat timp stati mirati si cu mandria de bucurestean expusa prin grimasa de rigoare. Acum va dedic o melodie pe care noi iesim la prasit, tragem vaca de coada sa o mulgem si fumam un joint din porumb uscat, complet relaxati:
marți, 28 aprilie 2009
Smecheria si pupincurismul raman de baza
Sloganul spot-ului Golden Brau: Cel care il face pe sef sa rada, e tipul care face treaba sa mearga. Geniala ideea spot-ului, McCann a dovedit ca este unul dintre jucatorii importanti pe piata publicitara din Romania. Puterea de identificare a spot-ului este foarte mare. Da, asa se intampla in Romanica, degeaba te strofoci, degeaba iti faci treaba, degeaba ai rezolvat raportele, degeaba ai dat randament, daca nu faci superiorul sa rada, daca nu esti bufon, daca nu pupi in fund. Pupatul e poveste veche, ultima varianta este limbincurismul pentru un efect intens si garantat. Trebuie facuta o rubrica noua la CV-uri: Gradul si adancimea cu care iti infingi limba in fundul sefului. Conteaza! Este chiar determinant. Nu se accepta ca tu sa fii un angajat care dai randament si esti ursuz, ironic, nepasator fata de superiori, pe sistemul: cum sa nu ii juri sefului ca cravata lui vine ca turnata, arata pe zi ce trece mai bine, este cel mai priceput in domeniul sau si nu numai, te anulezi total pe tine ca persoana intr-o discutie cu EL si sari ca ars cand iti rosteste numele sau vezi pe telefon "Seful apeleaza". Smecheria, lasitatea, vorbele pe la spate, lingusirea, acestea sunt caracteristicile oricarui job in Romania. Este ca un virus raspandit in tot sistemul, intrat in WIN 32, care nu poate fi scos cu nici un antivirus si singura solutie e sa izbesti sistemul de perete, adica sa pleci din firma. Da, da sunt exceptii, or' fi, dar conteaza prea putin, cand vad o cladire daramata, ma impresioneaza prea putin o bucata de perete de un metru, ramasa in picioare.
marți, 14 aprilie 2009
Revolutia nimanui
Are 21 de ani, se numeste Victoria si este in centrul telenovelei de la Chisinau, cu Voronin in rol principal, Putin in rol secundar si cetatenii (se pot numi asa niste oameni ignorati de toate structurile internationale? cetatenii au o tara, in cazul acesta tara ii are pe ei si nu le da drumul sub amenintarea secerei si a ciocanului democratic rusesc) Republicii Moldova pe post de figuranti. Conversatie pe messenger, pentru ca acest mijloc de comunicare (banal si enervant uneori) a capatat o importanta foarte mare pentru tinerii basarabeni, care de la jucausele emoticoane si BUZZ-uri, au trecut la mesaje disperate si discutii pe tara si pe moarte:
Victoria: ne intoarcem la revolutie
raileanu catalin: ia zi..
raileanu catalin: am vazut liderii opozitie...fata in fata cu voronin...
Victoria: pe cine? pe copii care au distrus presidentia?
Victoria: sincer multe lucruri s-au produs, cred ca chiar planuite de voronin
raileanu catalin: vrei sa vezi ceva?
raileanu catalin: il stii pe mircea badea, nu?
Victoria: da, am auzit de el, dar reaminteste-mi
Victoria: au inchis toate posturile rominesti
raileanu catalin: mda..l-a asta ma asteptam
Victoria: si citeva situ-ri de opozitie
Victoria: la voi ce se vb despre ceea ce se petrece la noi?
raileanu catalin: exact ce zice badea, ma rog...majoritatea..o dau in d-alea...hai sa tipam..hai sa-i sustinem....dar...e degeaba...agitatie inutila
Victoria: mmm, noi aveam sperante la ue, dar, aia s-au intors cu fundu ca au problemele lor
raileanu catalin: tu stai exact in chisinau?
Victoria: da, am fost la miting
raileanu catalin: si? care e situatia? victime? de ce razi..a fost amuzant miting-ul?
Victoria: bine eu nu am participat la demolari
Victoria: erau 200 de oameni care cred ca au fost platiti sa distruga parlamentul si presidentia
raileanu catalin: platiti de?
butterfly.dulce: de voronin, ca apoi sa faca dictatura aici si restul stateau se uitau
raileanu catalin: uau...astia isi insceneaza ca si americanii propriul atentat...WTC
Victoria: si tipau jos comunisti in piata
Victoria: sau moldova ,ardealul, tara romaneasca
raileanu catalin: si care e starea de fapt...adica...e genul de panica?
Victoria: ceva de genu
raileanu catalin: politia ce rol are?
Victoria: pai sa vezi ce a facut voronin
raileanu catalin: ia zi
Victoria: seara dupa ce au ramas putini in piata, a facut arestari, au batut pe multi, la universitate se efectueaza controale, se verifica cei care apsenteaza
raileanu catalin: uau...comunismul are inca pumn de fier...
Victoria: m-am dezamgit in multe lucruri care s-au petrecut
raileanu catalin: te-ai dezamagit?
Victoria: m-am dezamgit in multe lucruri care s-au petrecut
raileanu catalin: te-ai dezamagit?
Victoria: si faptul ca noi am fost asa usor speriati
Victoria: da
raileanu catalin: tu pe tine?
raileanu catalin: pai ai tu puterea de decizie?
Victoria: eu am incercat, am fost la miting, dar multi sunt impotriva la comunisti. ce au facut? au stat acasa.
Victoria: ba ca sa nu isi piarda serviciul, ba ca se tem de politie si multe alte lucruri
raileanu catalin: iti dai seama ca nu e asa simplu sa decizi sa iti pui viata in pericol...pana la urma din popor vin victimele colaterale in astfel de situatii..
raileanu catalin: nu toata lumea are coaie mai pe romaneste
Victoria: da
sâmbătă, 4 aprilie 2009
CNA - Facuti cu Muia si Laba de Badea
E mai veche "intamplarea", cam de pe la alegerile din 2008 asa, dar uneori parca iti mai vine asa sa deschizi albumul de familie si sa te uiti in urma, sa vezi cat de caraghios era Gigel la varsta de 2 ani. Vorbeste Badea, care reconfirma ca Romania intrece SUA, ca tara a tuturor posibilitatilor. Urmariti, urmeaza sa iasa copii din Laba si candidati canstigatori din Muie:
joi, 2 aprilie 2009
Despre nimic, mi-e somn...(varianta light)
Nu am fost atent si mi-am sters intr-o secunda, cu un singur click, tot ce am scris pentru postarea asta. Nu cred ca mai sunt in stare sa mai scriu odata, pentru ca ma doare capul de nervi, dar incerc sa vad ce iese, probabil varianta light:
Cum e oare sa te trezesti dimineata incapabil de a face o legatura intre faptul ca ai deschis ochii si planurile pe ziua respectiva, fara harta zilei de ieri, fara nici un reper? Nu raspunde nimeni? Acolo in spate, o mana ridicata? A, doar te scarpinai la ureche. Bun. Deci voi fi in postura nefericita de a-mi raspunde singur la o intrebare, care aveam impresia ca va creea o adevarata revolutie: M-as simti cunfuz rau, as privi buimac prin camera cu ochi de chinez, as cauta un punct de reper, gen telefonul mobil, as distinge dupa cateva incercari ora. De aici lucrurile incep sa prinda contur, imi dau seama ca trebuie sa fiu la servici in 40 de minute (alerta, lene, durere de cap), imi aduc aminte ca aseara Roamania a pierdut meciul cu Austria, iar pe Piturca il doare in piti de calificare si infrangere (greata spre scarba), mi-e sete (caut disperat o sticla prin jur) si mergand asa din legatura in legatura, ajung la serviciu, sunt ocupat, am activitate si uit de senzatia matinala "cine si unde sunt".
Ce se intampla cand dormim? Pare si poate chiar o fi o intrebare stupida, dar ce se intampla totusi? Perioada aceea cand esti rupt de toate si esti la un pas de moarte este foarte interesanta si in nici un caz nu se "da stingerea". Nu are logica ca dupa o zi reusita, in care toate ti-au mers ca pe roate si esti foarte incantat, sa te culci si sa te trezesti a doua zi cu o stare de tot cacatul, cu panica, cu ingrijorare si tot soiul de angoase. Este ca si cum Dan Diaconescu ar fi anuntat ca are cel mai mare rating din mamaliga media romaneasca si in secunda unu s-ar sinucide (Nu e un sfat Dane, dar daca ai timp... Te apreciez pentru modul in care ai reusit sa duci la capat ideea OTV-ului, profitand de manelarii mass-mediei romanesti si de publicul de iarmaroc, dar ca om esti zero barat).
Revenind la somn, la somnul activ de fapt, tind sa cred ca acesta are o foarte stransa legatura cu Constientul si Subconstientul. Voi trata intr-o maniera destul de superficiala pe cei doi frati, Constientul este ceea ce stim, ceea ce avem impresia ca controlam, ceea ce memoram in mare, zi de zi si putem povesti chiar si peste cativa ani, iar Subconstientul este bu hu hu. De ce? Pentru ca acolo sunt adunati giga de memorie vizuala, auditiva si olfactiva pentru fiecare minut din existenta noastra prin zona. Este infiorator sa fii pus in fata tuturor acelor senzatii, de aceea apare filtrul si ce trece de filtru merge in Constient. De ce este infiorator Subconstientul? Exemplu: el, la cina cu iubita, careia ii zice asa de 5 ani, tine la ea foarte mult si urmeaza sa apara si un bebe, se ridica si taie capul viitoarei sotii cu drujba, fara comentarii, fara ezitari, fara promo, fara nimic. Este un caz extrem, dar si Subcontientul este un sport extrem. Reprezinta explicatia pentru tot ce nu ar face un om "normal". Normalitatea a fost stabilita in Constient, anormalitatea vine din Subcontient. Tocmai de aceea e fascinanta viata, tocmai de aceea nu exista pretext de plictiseala: fiecare om in parte e un univers si ai sansa zi de zi sa interactionezi cu un alt univers. Nu e putin lucru, lucrurile sunt mai complicate decat par si asta e bine pentru ca astfel avem actiune, avem actori, avem puncte culminante, intrigi, inca ma gandesc daca avem si un regizor (slabe sanse...), deci sa traiesti este intr-adevar fascinant, iar mofturi precum "ma plictisesc", "viata nu merita traita", "e recesiune, nu mai pot trai" mi se par desene animate ale unor oameni, care desconsidera Subconstientul si au ramas prieteni numai cu Constientul. E un pic riscant totusi, drujba de mai sus poate pune pe unii pe ganduri. Am reusit, am refacut ce stersesem, m-am mai calmat, nu e mot a mot cum a fost textul initial, dar ideea de baza ramane. Plec in Subconstient, ca acusi ma trezeste frate'su.
Cum e oare sa te trezesti dimineata incapabil de a face o legatura intre faptul ca ai deschis ochii si planurile pe ziua respectiva, fara harta zilei de ieri, fara nici un reper? Nu raspunde nimeni? Acolo in spate, o mana ridicata? A, doar te scarpinai la ureche. Bun. Deci voi fi in postura nefericita de a-mi raspunde singur la o intrebare, care aveam impresia ca va creea o adevarata revolutie: M-as simti cunfuz rau, as privi buimac prin camera cu ochi de chinez, as cauta un punct de reper, gen telefonul mobil, as distinge dupa cateva incercari ora. De aici lucrurile incep sa prinda contur, imi dau seama ca trebuie sa fiu la servici in 40 de minute (alerta, lene, durere de cap), imi aduc aminte ca aseara Roamania a pierdut meciul cu Austria, iar pe Piturca il doare in piti de calificare si infrangere (greata spre scarba), mi-e sete (caut disperat o sticla prin jur) si mergand asa din legatura in legatura, ajung la serviciu, sunt ocupat, am activitate si uit de senzatia matinala "cine si unde sunt".
Ce se intampla cand dormim? Pare si poate chiar o fi o intrebare stupida, dar ce se intampla totusi? Perioada aceea cand esti rupt de toate si esti la un pas de moarte este foarte interesanta si in nici un caz nu se "da stingerea". Nu are logica ca dupa o zi reusita, in care toate ti-au mers ca pe roate si esti foarte incantat, sa te culci si sa te trezesti a doua zi cu o stare de tot cacatul, cu panica, cu ingrijorare si tot soiul de angoase. Este ca si cum Dan Diaconescu ar fi anuntat ca are cel mai mare rating din mamaliga media romaneasca si in secunda unu s-ar sinucide (Nu e un sfat Dane, dar daca ai timp... Te apreciez pentru modul in care ai reusit sa duci la capat ideea OTV-ului, profitand de manelarii mass-mediei romanesti si de publicul de iarmaroc, dar ca om esti zero barat).
Revenind la somn, la somnul activ de fapt, tind sa cred ca acesta are o foarte stransa legatura cu Constientul si Subconstientul. Voi trata intr-o maniera destul de superficiala pe cei doi frati, Constientul este ceea ce stim, ceea ce avem impresia ca controlam, ceea ce memoram in mare, zi de zi si putem povesti chiar si peste cativa ani, iar Subconstientul este bu hu hu. De ce? Pentru ca acolo sunt adunati giga de memorie vizuala, auditiva si olfactiva pentru fiecare minut din existenta noastra prin zona. Este infiorator sa fii pus in fata tuturor acelor senzatii, de aceea apare filtrul si ce trece de filtru merge in Constient. De ce este infiorator Subconstientul? Exemplu: el, la cina cu iubita, careia ii zice asa de 5 ani, tine la ea foarte mult si urmeaza sa apara si un bebe, se ridica si taie capul viitoarei sotii cu drujba, fara comentarii, fara ezitari, fara promo, fara nimic. Este un caz extrem, dar si Subcontientul este un sport extrem. Reprezinta explicatia pentru tot ce nu ar face un om "normal". Normalitatea a fost stabilita in Constient, anormalitatea vine din Subcontient. Tocmai de aceea e fascinanta viata, tocmai de aceea nu exista pretext de plictiseala: fiecare om in parte e un univers si ai sansa zi de zi sa interactionezi cu un alt univers. Nu e putin lucru, lucrurile sunt mai complicate decat par si asta e bine pentru ca astfel avem actiune, avem actori, avem puncte culminante, intrigi, inca ma gandesc daca avem si un regizor (slabe sanse...), deci sa traiesti este intr-adevar fascinant, iar mofturi precum "ma plictisesc", "viata nu merita traita", "e recesiune, nu mai pot trai" mi se par desene animate ale unor oameni, care desconsidera Subconstientul si au ramas prieteni numai cu Constientul. E un pic riscant totusi, drujba de mai sus poate pune pe unii pe ganduri. Am reusit, am refacut ce stersesem, m-am mai calmat, nu e mot a mot cum a fost textul initial, dar ideea de baza ramane. Plec in Subconstient, ca acusi ma trezeste frate'su.
luni, 23 martie 2009
Gest istoric
Fotbal, subiect tabu, toata lumea cunoaste, in perspectiva inevitabilului (vom primi lectie de fotbal in week-end de la Serbia), nu ma pot abtine sa scriu despre gestul lui Lazar din ultimul meci al Rapidului. Omul a refuzat un 11 metri, la 2 - 0 pentru echipa sa, dar in timpul dominarii clare din partea Otelului. Se stie stereotipul cu doi zero, scor periculos, deci gestul lui Lazar a fost un pic nebunesc, un penalty e ca painea calda pentru o echipa de fotbal. S-a intamplat asta in amaratul nostru de campionat romanesc, unde rar se joaca fotbal, entuziasmul vine mai mult pe principiul "tre' sa tin si eu cu o echipa!". Gestul lui Lazar trebuie amintit in marmura la FRF si scris pe cravata lui Dragomir si Sandu, pentru ca tine de domeniul fantasticului. Nu stiu, poate oboseala sau entuziasmul de moment au fost cauza gestului, dar sper sa nu, sper ca omul a constientizat cand a facut acest gest cu adevarat istoric pentru fotbalul nostru intern. Viva Fair-play-ul! Huu Marlaneala! Let's relax, asa ca in vremuri de criza cu gesturi istorice:
miercuri, 25 februarie 2009
Vechea poveste: fast-food shit
Au scris astia de la "Atac" un articol, bazat pe marturia unui fost angajat KFC. Trecand peste faptul ca publicatia este de scandal si infloriturile sunt la ordinea zilei, eu sunt tentat sa cred ca fix asa se intampla in back-office-urile tuturor fast-food-urilor. Eram intr-o discutie acum ceva timp, subiectul era "Unde e cea mai buna shaowrma din oras?" si majoritatea protagonistilor sustineau ca la Dristor s-ar prepara shaowrma no. 1. O tipa era foarte inversunata pe subiect, pentru ca ochii ii straluceau entuziasmati cand povestea cat de mult ii place amestecul acela pus in "turta" aia subtire. Totul bine si frumos, pana cand a venit un tip nou in grup, s-a interesat de subiectul conversatiei si a spus: "Unde? La Dristor? A, da, cu siguranta acolo e cea mai buna, acolo a lucrat un prieten de-al meu, isi dau baietii drumu' in shaowrma, d-aia e buna". Ups, liniste totala, suspans, apoi o veselie generala, numai tipa shaowrmista inversunata, statea inbufnata si lezata rau. Prin urmare, articolul din "Atac" are un iz foarte pronuntat de veridicitate, chiar sunt "fabrici de sclavi" aceste temple ale fomistilor in strada. Exista o adevarata cultura acum cu fast-food-urile, observ grupurile de adolescenti care intra si ies de la Mac sau Kfc, e la moda sa mergi sa faci caternica cu colegii de liceu acolo, nu bei alcool, Cola e mult mai sanatoasa, miroase intens a mancare, Gigicu vrajeste pe Gigica aratandu-i cum inmoaie el cartofii in sosul ala "bun, bun" si totul e super. Ma oripileaza toata chestia, ma oripileaza sa vad cupluri de adolescenti si tineri care merg la Mac, se pun la masa si isi zambesc. Cum e asta oare? Sa scoti o gagica la Mac? Fiecare cu tava lui, ca la cantina, doza de Cola cu pai, ce mai, romantismul pluteste in aer. Imi aduc aminte, asa prin contrast "Groapa" la care mergeam in liceu cu colegii, era un bar, aveam separeul nostru, era muzica buna, era alcool, si mirosea cel mult a tigara. Intr-adevar tigara nu e sanatoasa, campaniile stupide incerca sa dovedeasca asta, dar decat sa miros mancaruri preparate la mishto cu pisat si "copii" in ele, prefer sa mor mai devreme cu cativa ani.
duminică, 15 februarie 2009
Nou episod, aceeasi telenovela
Semnul dragostei de ieri a facut ca lumea intreaga sa vibreze de iubire, cei care nu erau pregatiti sa vibreze au fost fortati. Si uite asa reapare in scena subiectul cu tiganiada criminala si infractoare din vestul europei, cu radacinile in Romanica. Mi-a placut ultima parte din titlu: "O fata de 14 ani a fost violata la Roma, suspectii romi est-europeni!" Romi est-europeni, e mai revigorant parca, aria invinuita e mai mare si nu stii sigur, or' fi din Bulgaria, din Albania, din Cehia, oricum din Romania slabe sanse sa fie, ca ai nostri sunt mandri de ceea ce fac si s-ar fi semnat. Datele problemei sunt simple, Roma, 14 februarie 2009, toata lumea era intr-un party total, un party al inimilor indragostite bineinteles, doi tineri, el(16) si ea(14), sunt dusi pe un teren viran, agresati si jefuiti, dar fiind o zi a iubirii, violul este inclus si el la pachet, victima fiind de 14 ani, iar suspectii romi est-europeni. Ce clara e victima (copila de 14 ani) si ce ambiguu e capitolul cu autorii violului (estul europei e marisor). Italia iar o sa izbucneasca azi pe subiectul "emigranti, care fura, taie, violeaza, fix ca salbaticii din jungla africana", ziarele romanesti vor avea subiect de papa, apoi de digerat, cativa romani vor mai fi agresati prin peninsula, gratiei originii lor si iar se va pune problema rasismului ca in bancul ala: Urasc tiganii, dar nu sunt rasist, ce? am ceva cu negri? cu mexicanii? cu chinezii? Hai sa punem si coloana sonora pentru un nou episod din telenovela de succes "Ceaunarii romanesti in Vest":
sâmbătă, 14 februarie 2009
Figuratie pentru Valentin
Arata-mi cat de mult ma iubesti! Stai cu mine azi toata ziua! Spune ca ma iubesti, pentru ca "tin la tine" nu mai tine! Hai sa vedem Titanic! Azi ne concentram si facem dragoste, nu sex! Iubita mea, esti ca o stea de pe cer (in cadere libera)! Iubitul meu, Valentin m-a strapuns cu magia acestei zile (Valentin e colegul de munca)! si povestea continua la nesfarsit, ursuletii de plus roz si pufosi se vand intr-o veselie, pentru ca imaginatia cetateanului iubaret e ingusta si indoctrinata. Lumea ofteaza gandindu-se ca azi iubirea lor isi serbeaza ziua de nastere, iar salbaticul din jungla amazoniana ofteaza pentru ca prada pe care o urmarea a reusit sa scape si iar o sa trebuiasca sa serveasca la masa radacini de plante. Filmul ruleaza, Valentin e in rol principal azi, iar iubaretii fac figuratie in jurul tronului sau rosu aprins.
marți, 3 februarie 2009
luni, 19 ianuarie 2009
Dureri in minte: cea mai deprimanta zi din istorie
Am adormit 2 ore pe la 18.00, m-am trezit si in mail am gasit motivul pentru care azi nu mi-au iesit planurile asa cum speram si am picat doborat de inamicul somn, asa devreme. Azi a fost CEA MAI DEPRIMANTA ZI DIN ISTORIE. Psihologul Cliff Arnall, despre care am auzit in articolul "gluma" de pe 9 AM a facut cercetari intense, pentru ca sa descopere ceea ce, intelepciunea noastra populara stia demult: LUNEA NICI IARBA NU CRESTE. Asta ne trebuia noua domnule Arnall, adica deja avem 365 de sarbatori intr-un an, pentru ca avem o abilitate uluitoare de a uni spatiile dintre sarbatori cu alte zile de mini-sarbatoare, pe sistemul "ma pregatesc de pasti, din martie, ca sa fie bine". Acum, dumneata vii si spui ca ai reusit sa gasesti o formula pentru a afla cea mai trista zi din viata oamenilor? Esti sanatos dom-le? Alta sarbatoare? Dar cel mai nasol an nu l-ai calculat sefu'? Eventual sa stim de el si sa il petrecem cu ****, respectiv ***** in sus, in casa, sub patura, in fata televizorului sau a calculatorului. 9 AM are echipa de traducatori "profesionisti", care au fost selectati de la sculul ov inglish al domnului Iliescu. Iata un articol din presa de afara. Nu zice nimic de ziua de 19 ianuarie, spune doar ca lunea e trista, iar 24 ianuarie, va fi cea mai nasoala zi, dar si pentru aia trebuie sa indeplinesti niste conditii, povestite acolo de muiuc asta de Arnall. E incredibil cat de natural au fost tastate randurile astea la inceputul articolului: Daca te-ai trezit cu fata la cearceaf si te simti picat in butoiul cu melancolie, sa stii ca nu esti singurul care are astazi aceste stari. Potrivit expertilor, ziua de luni, 19 ianuarie 2009 este decretata una dintre cele mai depresive zile din istorie.
Daca nu mai ai chef de munca, daca esti un redus obosit, daca in loc sa mergi spre mijloacele de transport aglomerate, vrei sa te arunci inapoi in pat, stai linistit, majoritatea isi doresc si o sa faca asta. Maine vei fi concediat, dar asta conteaza prea putin, ceea ce conteaza cu adevarat este ca trebuie facuta o revolutie, un jihad ceva. Prea multa lume nu isi doreste din suflet sa plece la munca dimineata si statistic vorbind, dupa cercetarile domnului doctor Arnall lunea e zi blestemata, dar nu numai lunea, toata luna, tot anul, toata viata, trebuie sa o traim pe plaja in Hawaii, TOTI. Poate apar altii aici, in Romanica sa munceasca. Chinezii. Aia nu au aparut deja? A inceput migratia spre Hawaii?
Daca nu mai ai chef de munca, daca esti un redus obosit, daca in loc sa mergi spre mijloacele de transport aglomerate, vrei sa te arunci inapoi in pat, stai linistit, majoritatea isi doresc si o sa faca asta. Maine vei fi concediat, dar asta conteaza prea putin, ceea ce conteaza cu adevarat este ca trebuie facuta o revolutie, un jihad ceva. Prea multa lume nu isi doreste din suflet sa plece la munca dimineata si statistic vorbind, dupa cercetarile domnului doctor Arnall lunea e zi blestemata, dar nu numai lunea, toata luna, tot anul, toata viata, trebuie sa o traim pe plaja in Hawaii, TOTI. Poate apar altii aici, in Romanica sa munceasca. Chinezii. Aia nu au aparut deja? A inceput migratia spre Hawaii?
miercuri, 14 ianuarie 2009
Prospectare / datorie / resemnare
Femei / barbati, barbati / femei, fete / baieti, baieti / fete, femei / baieti, baieti / femei, barbati / fete, fete / barbati..e un intreg amalgam de posibilitati, cartile sunt zbatute in toate felurile si in toate directiile. Trecand peste celalalte aspecte ale vietii, ACESTA, cel sentimental, cel al vietii amoroase, al vietii sexuale (e un intreg pachet de "servicii")ramane cel mai complicat.
Oricate calcule ai face, oricat de sigur ai fi ca ai tinut cont de toate datele problemele, sansele sa iti dea cu virgula sunt mereu mari. Poate de aia e frumos, poate de aia e interesant, poate suferinta aia cand iti vine sa te dai cu capul de pereti(si uneori chiar faci asta) din cauza lui/ei are si ea rostul ei si pana la urma trebuie sa mergem pe principiul "ce nu te omoara te intareste". Nimic nu se compara cu senzatia care o ai cand...mi-e greu sa folosesc urmatorul cuvant, pentru ca este batjocorit in fiecare secunda..totusi, de dragul cursivitatii, cu senzatia pe care o ai cand iubesti. Da, si un milion de dolari in cont creeaza senzatii(desi acum cu criza, nu e prea sigura treaba), si faptul ca mananci o friptura delicioasa, cand esti mort de foame creeaza senzatii puternice, dar, asta cu iubitul parca e altceva. E sport extrem, e o forma de masochism pana la urma, pentru ca privesti in jur, ai exemple si din experienta proprie, stii ca sansele sa suferi sunt mari si totusi arunci sentimentele la bursa, investesti, investesti iar si iar, bazandu-te pe speranta aceea minuscula ca "this is the one". Din tot jocul acesta, pentru ca este un joc, daca judeci la rece, un joc cu reguli relative, meciul se desfasoara pe teren minat si in orice moment oaza se poate transforma in nisip fierbinte si sufocant, din tot jocul acesta, cea mai aiurea postura mi se pare aceea in care stai intr-o relatie, dintr-un soi de "datorie" fata de cei din jur, fata de societate, fata de bunele moravuri(bullshit-uri facute cu scopul de a indoctrina si controla plebea - la capitolul asta, religia e campioana, dar asta e alta discutie), un soi de resemnare (gata frate, nu mai caut, asta trebuie sa fie, il fac eu sa fie, si daca nu e, ma multumesc cu mai putin, ma multumesc cu fata lui/ei care devine obositoare zi dupa zi), o dovada de slabiciune si neputinta.
Ea si el. Ce fac astia? Se cauta. Cum? Prin "prospectarea pietei", privesti in jurul tau, cauti, incerci, ratezi, cazi, lupti, razi, plangi, soptesti tandru, injuri, plutesti, iti bagi picioarele pana cand dai de ceea ce cauti. Bun. Stop ai ajuns aici. Se intrevede ceva sigur. Nu stii daca ai gasit ceea ce cauti, desi toata fiinta urla "el/ea e!". Porneste povestea, cu menajamente la inceput, inca nu cunosti persoana, apoi te deschizi din ce in ce mai mult pentru a ajunge la apogeu: sa va simtiti bine unul in preajma altuia, dar in acelasi timp fiecare sa se simta bine in pielea lui. Ai realizat asta? ai reusit sa gasesti solutia pentru a da refresh zi de zi relatiei, fara un efort care sa necesite mutarea muntilor din loc, atunci inseamna ca "You graduated!", felicitari! Au aparut derapaje pe parcurs, bine in pielea ta, nu era sinonim cu bine in pielea ei/lui, iesi, iesi si inchide si usa dupa tine. O iei de la 0, ma rog posibil si probabil iti va trebui o perioada ca iti revii, sa pui iar picioarele pe pamant, dar apoi te apuci de treaba. Pana la urma, ce cauti tu: o persoana in care sa ai incredere, care sa fie alaturi de tine neconditionat, eventual sa fie acolo de aici pana la capat, pai...pentru asta nu vrei calitate?? Pai pentru calitate, trebuie standarde. Pai ce naiba, te multumesti cu o jumatate second hand? Pai tu esti second hand? Ma opresc aici, pentru ca...sincer nu credeam ca o sa scriu vreodata aici despre asta, dar uite ca in lipsa de altceva, mai vorbesti si de iubire.
Oricate calcule ai face, oricat de sigur ai fi ca ai tinut cont de toate datele problemele, sansele sa iti dea cu virgula sunt mereu mari. Poate de aia e frumos, poate de aia e interesant, poate suferinta aia cand iti vine sa te dai cu capul de pereti(si uneori chiar faci asta) din cauza lui/ei are si ea rostul ei si pana la urma trebuie sa mergem pe principiul "ce nu te omoara te intareste". Nimic nu se compara cu senzatia care o ai cand...mi-e greu sa folosesc urmatorul cuvant, pentru ca este batjocorit in fiecare secunda..totusi, de dragul cursivitatii, cu senzatia pe care o ai cand iubesti. Da, si un milion de dolari in cont creeaza senzatii(desi acum cu criza, nu e prea sigura treaba), si faptul ca mananci o friptura delicioasa, cand esti mort de foame creeaza senzatii puternice, dar, asta cu iubitul parca e altceva. E sport extrem, e o forma de masochism pana la urma, pentru ca privesti in jur, ai exemple si din experienta proprie, stii ca sansele sa suferi sunt mari si totusi arunci sentimentele la bursa, investesti, investesti iar si iar, bazandu-te pe speranta aceea minuscula ca "this is the one". Din tot jocul acesta, pentru ca este un joc, daca judeci la rece, un joc cu reguli relative, meciul se desfasoara pe teren minat si in orice moment oaza se poate transforma in nisip fierbinte si sufocant, din tot jocul acesta, cea mai aiurea postura mi se pare aceea in care stai intr-o relatie, dintr-un soi de "datorie" fata de cei din jur, fata de societate, fata de bunele moravuri(bullshit-uri facute cu scopul de a indoctrina si controla plebea - la capitolul asta, religia e campioana, dar asta e alta discutie), un soi de resemnare (gata frate, nu mai caut, asta trebuie sa fie, il fac eu sa fie, si daca nu e, ma multumesc cu mai putin, ma multumesc cu fata lui/ei care devine obositoare zi dupa zi), o dovada de slabiciune si neputinta.
Ea si el. Ce fac astia? Se cauta. Cum? Prin "prospectarea pietei", privesti in jurul tau, cauti, incerci, ratezi, cazi, lupti, razi, plangi, soptesti tandru, injuri, plutesti, iti bagi picioarele pana cand dai de ceea ce cauti. Bun. Stop ai ajuns aici. Se intrevede ceva sigur. Nu stii daca ai gasit ceea ce cauti, desi toata fiinta urla "el/ea e!". Porneste povestea, cu menajamente la inceput, inca nu cunosti persoana, apoi te deschizi din ce in ce mai mult pentru a ajunge la apogeu: sa va simtiti bine unul in preajma altuia, dar in acelasi timp fiecare sa se simta bine in pielea lui. Ai realizat asta? ai reusit sa gasesti solutia pentru a da refresh zi de zi relatiei, fara un efort care sa necesite mutarea muntilor din loc, atunci inseamna ca "You graduated!", felicitari! Au aparut derapaje pe parcurs, bine in pielea ta, nu era sinonim cu bine in pielea ei/lui, iesi, iesi si inchide si usa dupa tine. O iei de la 0, ma rog posibil si probabil iti va trebui o perioada ca iti revii, sa pui iar picioarele pe pamant, dar apoi te apuci de treaba. Pana la urma, ce cauti tu: o persoana in care sa ai incredere, care sa fie alaturi de tine neconditionat, eventual sa fie acolo de aici pana la capat, pai...pentru asta nu vrei calitate?? Pai pentru calitate, trebuie standarde. Pai ce naiba, te multumesti cu o jumatate second hand? Pai tu esti second hand? Ma opresc aici, pentru ca...sincer nu credeam ca o sa scriu vreodata aici despre asta, dar uite ca in lipsa de altceva, mai vorbesti si de iubire.
miercuri, 7 ianuarie 2009
Alearga incet!
Pe principiul "Ne-am adunat aici ca sa nu fim imprastiati", doresc tuturor un an nou plin de noutati pozitive si toate cele bune pentru fiecare in parte, ca dorintele sunt multe si trecerea calendaristica in noul an reprezinta mereu, un Mos Craciun Reloaded, in care lumea isi doreste aia si aia, pentru urmatoarele 365 de zile din viata. E nou, dar sper sa ne acomodam repede cu el, si sa fie ca o haina proaspat achizitionata, care provoaca un pic de discomfort doar in primele zile(mancarea, beutura, dulciurile, durerile de cap si obisnuinta cu trezitul tarziu), apoi ne prinde de minune. Am auzit zilele acestea o melodie, care mi-a dat si ideea pentru titlul postului. E stereotip, dar merita spus inca odata ca sa bage lumea la cap bine. Grabeste-te, fii activ, nu ramane in urma, dar in acelasi timp, ai grija la detalii, de cele mai multe ori acestea fac diferenta. In jurul nostru e multe vorba cantecului, si trebuie sa ne straduim sa avem o privire de ansamblu, pentru a nu ne trezi obositi de alergatura, fara nimic in desaga. Enjoy the song si enjoy 2009, poate daca ne grabim incet, trece si telenovela asta cu, si despre criza.
Si bineinteles varianta live. Respect AYO:
Si bineinteles varianta live. Respect AYO:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)